Căldărarii își fabrică propriile instrumente pentru făurirea obiectelor din cupru sau alamă, printre care amintim: foarfeca de tablă, nicovala sau ciocanul din lemn. Făurirea unui obiect poate să dureze câteva zile, fiind necesare aproximativ 5.000 de lovituri de ciocan până la finalizare.

Nici o gospodărie nu se lipsește de cazane, tăvi, căldări, fărașe sau ibrice. Căldărarii sunt un neam de romi care lucrează manual obiecte de uz casnic din foaie de cupru sau alamă. Un neam mândru de meșteșugul și de talentul transmis din generație în generație și care ține foarte mult la identitatea lui.

Obiectele făurite de căldărari se foloseau frecvent în trecut, însă acum, munca acestora nu mai este la fel de căutată ca în urmă cu 20 de ani, când activau pe o piață accesibilă, care se bucura de cerere. Neamurile romilor erau cei care furnizau românilor obiectele necesare gospodăriei și traiului de zi cu zi.  Fie că erau obiecte din lemn, fier sau metale prețioase, ele erau căutate și apreciate la adevărata lor valoare. Evoluția tehnologiei a dus inevitabil la o fabricare la nivel industrial a acestor obiecte.

Printre instrumentele folosite de căldărari pentru a realiza obiecte din cupru sau alamă, regăsim ciocanul și nicovala. Cu ajutorul acestora, căldararul reușește să transforme o simplă bucată de metal într-un obiect de uz casnic. La fel ca în cazul altor meșteșuguri, faptul că obiectul este realizat manual îi oferă un avantaj ce nu poate fi contestat, întrucât acesta va fi de fiecare dată unic, neexistând schițe sau matrice prestabilite. Pasiunea și talentul căldărarilor sunt în continuare transmise din tată în fiu, chiar dacă munca lor nu  mai este astăzi la fel de căutată.

Pentru a prinde drag de acest tip de muncă, copiii căldărarilor sunt învățați de mici meșteșugul, de la vârsta de 5 sau 6 ani, motiv pentru care, la început, totul este o joacă.  Învățarea meșteșugului nu presupune doar talent, ci și răbdare. Aceasta din urmă este o calitate transmisă, dar și necesară acestei meserii.

Căldărarii își fac vizibilă munca la tarabele proprii sau târgurile organizate în diferite zone ale țării. Își vând produsele deja realizate, însă sunt mereu deschiși pentru comenzi speciale care să satisfacă dorințele clientului. Nu vor să se piardă meșteșugul lor și luptă în continuare pentru a duce mai departe meseria de care sunt atât de mândri.

Pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv în cadrul proiectului Cultura romă, trei membri ai echipei de proiect și un voluntar ATDDE au ajuns în luna iunie în Brăteiu, Județul Sibiu, pentru a afla mai multe despre neamul căldărarilor. Cum am fost primiți, ce am făcut acolo și toate lucrurile interesante pe care le-am aflat sau le-am văzut în cadrul acestei vizite le vom împărtăși cu voi într-un articol viitor.